Inapoi la poezii

 
Hora cu pamântul

 

 

Am adormit cu umarul
pe tampla stanga a pamantului.
Ne chinuiam incrancenati,
de pofte multe si din mult plans;
ne chinuiam draceste, nebuneste.
Am avut amandoi acelasi vis:
hora mare si in jurul ei alta
si in mijlocul lor - noapte.
Ne-am trezit amandoi speriati,
asudind,
si-am inceput cea mai mica hora
din cea mai lunga noapte.