Bea o bere
Dragă spiridușule,
eu nu prea știu ce-i aia suferință, că eu sunt cam voios. Așa m-am născut. Mi-a zis mama că eu când m-am născut am început să răcnesc de voios ce eram. Și când mă bătea tata răcneam, dar nu prea eram voios chiar atunci, ci abia când scăpam din mâinile lui.
Dar peste adevărata voioșie am dat când am descoperit un lan cu orz. Tot mă uitam la lanul acela de orz cu spicele care se tot îndoiau când pe-o parte, când pe alta. A venit un țăran și m-a întrebat:
- La ce te uiți, domnișorule?
- Mă uit la spicele astea de grâu.
- Păi nu e grâu, e orz.
- Eu nu văd nici o diferență.
Abia atunci am aflat că din orz se face berea și a fost o revelație, eu m-am cam îndrăgostit de orzul acela. Iar acum când beau zeamă de orz sunt voios. Iar alteori și mai voios. Bea și tu, spiridușule, să vezi cum îți trec suferințele.