Tare-mi place verdele ăsta, de-mi vine să-l cam pasc. Că am o foame prin stomacul meu mâncăcios de nu știu cum mă cheamă, DoDu sau Costel.
Eu totdeauna am suferit din cauză de foame. Că mie mi-e foame chiar în timp ce mănânc. De aia beau eu, ca să uit de foame. Dar după ce nu mai beau, îmi aduc aminte și atunci parcă aș mai bea. Că foamea mea e de băutură. Băutura e bună. Băutura face pe om voios. Iar omul când se voioșește este pâinea lui Dumnezeu. Îți dă și cămașa din spinare. Pe urmă, când se trezește, îi pare rău. Și ți-ar rupe gâtul dacă te-ar vedea îmbrăcat în cămașa lui.