Lui
Costel
Stam si ne uitam
la omul de la pian
Stam si ne uitam la om la omul din om
Stam si ne uitam la pian la pianul din pian
Stam în stat stam
Ne
imaginam o geometrie a firii a firii în firi ,
Treptat ,
Omul disparea în pian
Pianul disparea în noi
Noi arcuiam un sunet
Si dispaream de tot
În tot
Urma
o imensa parasire
Un gând îsi facea loc înapoi.