Balaurele artagos

 

Strofa una:

Sunt un balaur artagos
Nici prea urat nici chiar frumos
Cu-n singur cap (mde, gaunos)
Si creierul de molii ros

In aceasta strofa se face cunostiinta cu Balaurele Artagos. Unde se arata ca balaurelui i-a ramas un singur cap si acela prapadit. Balaurele se lamenteaza. Se simte sters, nebagat in seama si e amarat. Vai de mama lui.

Strofa doua

Sunt un balaur doar, ce spera
Iubirea chiar de-i efemera
Si-alerg din era-n alta era
Dupa eterna mea himera

In aceasta strofa apar problemele sentimentale. Unde se arata ca si balaurii au trairi erotice, au sperante si nadejdi. si chiar gandesc abstract deoarece alearga dupa lucruri "efemere"

Strofa ultima:

Sunt un balaur artagos
(Nici pe departe fioros)
Doar carcotas, mereu tafnos
Etern luptand cu-n Fat-Frumos

In aceasta strofa si ultima, balaurul se deconspira. Unde se arata ca balaurele nu scuipa foc pe nari. Nici fum. Ca nu iese fum fara foc, nu-i asa? Si umanizarea. A fi carcotas e specific uman. Dar greutatea o da ultimul vers unde apare etrna lupta dintre urat si frumos, bine si rau, rau si bine, Dumnezeu si Dracu, omul si ingerul.
BA (Balaurele Artagos)

Comentariu:
D-le Balaure, ai scris o poezie foarte enteresanta, cu deschideri spre meditatii profunde. Desi e o poezie ermetica. Incepe cu rima "os" si se termina tot cu rima "os".
Ideea ca iubirea este efemera este de-a dreptul originala la ( aici am comis o lalaofonie) un balaure. Jos palaria. Poftim. Un fel de tunel oranj.
Ca recomandare, iti reprosez ca n-ai utilizat si alte cuvinte ce se termina in "os". Ca de exemplu:
Colos, flenduros, caltabos.
Sau: gumos, flocanos, laptaros.
Ar mai merge: feroruginos, amalgamos, flegmos.

Cu stima efemera,
Zana cea Buna (sora vitrega a balaurelui)