Prietenului meu, Moreaugarin
Moto:
Imi doresc a fi o meduza
Una mica, banala, de tip Bufnil
Si-mi mai trebuie o ventuza
(careia i se mai spune cil!)
Universul e valurit (neîmpaturit)
Universul e plapumat (plapumit)
Un orgasm imens si semantic
E universul acesta!
Ce univers
Romantic…
Montajele
de sens sunt montaje de luna
Psihanalitic vorbind
Analitic vorbind
Montaje voltaice, ca o struna
Pe comunicari vitale
Scrijelind
Dar
toate secretele (dar chiar toate secretele!!)
Trec împerecheate, trec despuiate
În Casele Poetice, pe pozitii superioare
Pe atractoare. De sens
Cât miez amniotic si ce dens
Ce maret, ce imens
Ce aglomerare
De condensatoare…
Iata,
suma imaginarului
E jocul tainei si e mister
Iata, sursele paranormalului
Rezerve de energie stocata
În cocoase de dromader
Ah (ah)
Casele astea poetice, ermetice
Adevarate fabrici de imagini imaginare
Sub presiunea câmpurilor
magnetice
Ah casele astea adevarate redute, castele
Imaginative, valurite si neliniare
Oh, auh
Imaginarul acesta ca un foton fara masa de miscare
Intru
înauntru batând cu aratatorul
Sunt eu, îi raspund constiintei
Din casele poetice
Trecatorul
Ratacitorul
Valurit de timp ascunzându-ma
În adâncurile proprii ale fiintei
Tu cine
poti fi acolo?