în clasa
întâi mama mi-a cumpărat ghiozdan
de carton de pus în spate în care căram
abecedarul
penarul
bețișoarele și sandviciul cu salam
aveam uniformă nouă și o cămașă cu picățele
iar la pantaloni nu purtam curea ori bretele
mă încălțam cu ghetuțe
seara în pat mă gândeam la maimuțe
iar uneori mă jucam cu mărgele
apoi am primit cadou de la cineva o brișcă
alergam cu ea prin aer ca o morișcă
amenințam fetele
bietele
și băieții cu ea: nimeni nu mișcă!
la întâmplare
în ghiozdan mai îndesam o socotitoare
o călimară cu cerneală, plastilină
și hârtie velină
dacă aveam (și aveam), două mascote
și cel mai important, carnetul de note
va să zică eram un școlar
mă țineam de nasturi când vedeam un hornar
sau ăla era popa, nici nu mai știu
dar cel mai mândru eram de chipiu
și de-un bănuț arămiu
ce mai băiet
aveam și-o praștie în secret
trăgeam după becuri discret
iar dacă e să-mi amintesc, prin buzunar
eram un adevărat bazar
hei, aș vrea să mai fiu pe clasa întâi
inocent și zevzec, pazvantlâi
ce-au trecut anii, ce-au mai trecut
și parcă, totuși, abia ieri
m-am născut