Ninge
ca într-un vis mai vechi
Visat pe când eram copil
Cu fulgi mãrunti cãzând perechi
Jucând un dans de doi fragil
Refren:
Iarã ninge-n loc sã plouã
Una douã
Patru nouã
Trei gãini pe douã ouã
Sau ninge ca într-o dorintã
Avutã în copilãrie
Când respiram cu necredintã
Intre extaz si agonie
Ghicitoare:
Ce nu hiberneazã iarna
Nu ingheatã nici nu moare
Intrebare-ajutãoare:
Nu se uitã nici la soare?
Oare?
Ori
ninge ca într-o poveste
Nescrisã si neascultatã
Ca într-un basm ce ar începe
Obisnuit cu-"A fost odatã..."
Un
basm ce mi-l spunea bunica:
Greierele si furnica
Cu-o moralã de nimica
Ori
ninge ca-ntr-o fantezie
Din vara anului trecut
Cãnd as fi dat cu bucurie
Oricât pe-un fulg abia nãscut
Refren:
Ori ninge doar de paravan
Ca-ntru-n sonet Bacovian?
Antren:
(Dedic zapezii acest catren)
Ninge spune cã-i frumos
Plouã spune cã-i pe dos
Da' eu spun chiar de-o sã doarã:
E aceeasi apã chioarã!
Ori ninge ca într-un poem
De-un autor hipersensibil
A cãrui tusã de penel
Alunecã imprevizibil.
Pescuitul
iarna la copcã
(daca nu ninge, doamne fereste!):
Se carã tot calabalâcul pe gheatã
Se incearcã gheata sãrind minge
Daca nu se sparge se loveste cu un târnacop de ocazie
Dacã nici asa nu se sparge, se executã copca
Se trage o duscã din sticla adusã de-acasã
Se aprinde o tigarã la capãtul fãrã
filtru
Se mai trage o duscã
Se fac doua ture de incalzire
Se pune momeala pe cârlig si se reface copca
Se mai trage o dusca
sau douã
Se scruteazã din când în cãnd cerul
Se goleste sticla de continut
Se strange calabalacul si
Se uscheste inghetat bocnã
(Casã,
dulce casã)