Impegatii
nu mor calcati de tren
Ceferistii nu mor calcati de tren
Calatorii nu mor calcati de tren
Numai tu iubito, imi smulgi mainile si picioarele, cosul pieptului,
osul stern
Stiu
ce incerci sa faci
de ganduri si-angoase sa ma dezbraci
glisand pe pacatele mele
spalandu-ma, decantandu-ma de ele
Cat
mai cred in povesti
arvunite calesti
Cosanzeana de-mi esti
peste potiruri ceresti
Zana mea buna
cununa
in luna
Cand
impegatii ca niste statui albastre
Cand garile ca niste cladiri albastre
Cand trenurile ca niste linii albastre
Cand tu iubito si eu si iubirile noastre