Doctorii
149
Mie mi-au placut totdeauna doamnele invatatoarele si doamnele profesoarele si doamnele dirigintele. Ca niciodata nu m-au lasat repetent decat o singura data in ultimul an la facultate cand mi-a nascut nevasta un baiat si eu m-am indragostit de baiatul acela care era al meu si nu m-am prea mai dus pe la cursuri care erau c ursurile profesorului.
Stateam pe acasa si spalam scutece, ca-mi placea sa spal scutece, cineva mi-a spus ca scutecele aduc noroc daca sunt manjite de ceva. Spalam si mai scriam o poezie baiatului meu care era cam asa:
junior, drag junior
stai la mine pe picior
sa te legan eu usor
Si alta data scriam:
mai baiete, drag, baiete
cand cresti mare mergi la fete
si-o sa-ti fie tare sete
Acuma eu nu prea aveam talent dar baiatului meu tare-i placeau poeziile mele ca le asculta cu mare atentie si admiratie atunci cand nu plangea.
Eu tot scriind atunci poezii, m-am deprins cu ele si acuma nu mai pot sa ma las, cred ca a intrat microbul in mine ca sunt plin de microbi pe lumea asta pe care doctorii habar nu-i au. Nu stiu ce-nvata ei la scoala aia de doctori.