Trasul de par
151
Nume:DoDu </autor.php/m_id/1300/> Email: <mailto:>Data: TuesdayMay14th, 2002 06:24 AM
Eu am intrat aici, la matale, sa-ti spun ca mie mi-a placut poezia aceasta din cauza de ultimul vers cand strangi la piept un copil care nu e al matale.
Eu tare as fi vrut sa intalnesc pe cineva cand eram mic care sa ma stranga in brate, ca tare imi placea sa fiu strans in brate dar nimeni nu m-a strans ca eram baiat si numai pe fete le strangeau mamele lor si tatii lor sau oameni necunoscuti ca matale.
Pe mine m-a strans odata la piept o doamna profesoara de istorie, in clasa a cincea, dupa ce m-a tras de par ca am fost cam rau, am batut o fata. Eu cam prost, am inceput sa plang.
- Te doare, parul? m-a intrebat doamna profesoara de istorie.
- Nu ma doare doamna, am sughitat eu.
- Atunci de ce plangi?
- Plang din cauza de imbratisare.
- Te-am strans prea tare?
- Nu, m-ati strans prea dragastos si cam imi place, ca pe mine nimeni nu ma strange in brate si parca as vrea sa nu-mi mai dati drumul niciodata.
Anul urmator doamna profesoara a iesit la pensie si mi-a parut rau. Imi venea sa mai bat o fata si doamna sa ma traga iara de par...